dimanche 25 avril 2010

Articulu 9 - Venneri u 23 d'aprile (Euskadi)


Venneri, ci hà ricevutu u merre di Balmaseda (7000 abitanti),vicinu à Guenes.Anch' ellu,ci hà parlatu di a messa in valore di u patrimoniu è si sentia ch'ellu era cuntentu
è fieru di presentacci a so cità.So 'sse duie cumune chi ci anu chjappu in carica per u dorme, u manghjà è tutte e visite di u prugramma.Facenu parte di una cumunità di 12 cumune chi impuntellate
à "l'agenda 21" gjunghjenu à tirà in u listessu sensu.Travaglianu inseme per fà chi e vie di u sviluppu ecunomicu,suciale è culturale di u so raghjone,
ponu apprufittà à tutti.
Incù Miren, chi travaglia à a merria ind'e u serviziu "prumuzione di a lingua è di a cultura basca",avemu visitatu una cità sculare tale quale à quella di Corti.
U pruvisore, u s'aghjuntu,l'intendante è dui prufessori ch'ùn contanu micca e so ore di travagliu,
ci anu fattu a presentazione di i trè mudelli d'amparera in Euskadi:- u mudellu A, tuttu hé insegnatu in spagnolu
- u mudellu B,hè tuttu in bislingu
- u mudellu D,hè tuttu in bascu

A maio parte di zitelli seguitanu u mudellu bislingu è i resultati so abbastanza boni in generale. Miren, ci hà fattu vede dino, u pianu di u
sviluppu di a lingua è a cultura di u guvernu autunoma.Hè bella simplice,tuttu hè fattu per facilità l'amparera in a sucietà:l'Educazione,e famiglie, l'associi culturali è spurtivi,
i centri privati d'amparera, e merrie, e pruvincie, e camere di cumerciu,...tutti so impegnati.
A sera ghjunta, avemu fattu festa tutti inseme incù Raùl,animatore culturale è spurtivu per a ghjuventù.Cusi s'hè compiu u nostru sugiornu in Euskadi,a mezu à canti,
balli è scaccanate in corsu,francese,spagnolu è bascu.
Ancu assai ch'aviamu madama Vernet,per facci capisce.Tuttu u longu di u viaghju ùn avemu trovu che ghjente ch'ella cuniscia è l'accogliu hè sempre statu di quelli.
Soca u so travagliu,a so simpatia è a so passione so cunisciuti aldilà e fruntiere di Corsica.

AG Luciani

Articulu 8 - Riassuntu di trè ghjorni in Cantabria è ghjunta in Euskadi

A prima regione visitata hè stata a Cantabria, si trova à u nordu levante, nantu à facciata ucianica.Hà un liturale industriale è turisticu.U portu di Santander (180000 abitanti)
hè una stazione balneara chi s'assumiglia assai à Deauville in Francia (casoni,ottelli di lussu,golfs,palazzi,casino,parchi per spassighjà...).Hè custi chi u rè Alfonso XIII è a so corte
andavanu in vacanze.
L'internu hè una vera bellezza! Muntagne,fureste,fiumi,prati,vigne,cavalli,pecure,vaccine,cervi...Ghjè un veru paradisu per u campagnolu!
Ci simu stati dui ghjorni è avemu vistu un esempiu di difesa è di prumuzione di u patrimoniu,
ch'ellu sia naturale, culturale o industriale:
- visita di u museu ucianugrafficu
- visita di u centru d'interpretazione di u parcu naturale di a muntagna
- visita d'un'anziana minera è di u so cumplessu turisticu
- visita d'un cunventu duv'ellu si trova u pezzu più grossu di a croce di u Cristu secondu à a Ghjesa
- visita di u palazzu reale di Santander.....
In fine chi i sculari, si sò avvisti chi un territoriu hà sempre qualcosa dà amparà à i sò paisani è pò
fà nasce à tempu un'ecunumia rispettuosa di l'ambiente è sempre à u serviziu di a so ghjente...



U ghjovi, simu ghjunti in EUSKADI (3m d'abitanti),eccu un bellu paese dinù !!!
Simu stati accolti da u merre, in merria di Guenes(6000 hab).Ci hà fattu vede chi a cultura, a lingua, l'ambiente eranu
anch' elli puntelli di un veru sviluppu ecunomicu. Qui a ghjuventù hè regina è tuttu hè messu in opera per fà chi u citadinu
sia veradimentu attore di a so vita ughjinca.
Si n'ampara è si n'ampara, tutti, grandi è chjuchi aprenu ochji è arechje à ùn pò pudè.
U ghjovi, simu ghjunti in EUSKADI (3m d'abitanti),eccu un bellu paese dinù !!!

Simu stati accolti da u merre, in merria di Guenes(6000 hab).Ci hà fattu vede chi a cultura, a lingua, l'ambiente eranu anch' elli puntelli di un veru sviluppu ecunomicu. Qui a ghjuventù hè regina è tuttu hè messu in opera per fà chi u citadinu
sia veradimentu attore di a so vita ughjinca.
Si n'ampara è si n'ampara, tutti, grandi è chjuchi aprenu ochji è arechje à ùn pò pudè.

AG Luciani

Articulu 7 - Mercuri u 21 d'aprile (Cantabria)

Per cummincià à ghjurnata ,simu andati in una grotta naturale perchè chì ùn era pussibule
piglià u telefericu.Per entre in issa grotta avemu chjappu un trenichellu è simu ghjunti in
una anzianna minera induve avemu vistu furlazione di calcariu (stalactites , stalacmites...) in parechje galerie .
Simu turnati à piglià u caru è simu andati in un cunventu ,unu di i più impurtanti perchè
chì hè una di e quatru "porte di u pardonu" .Issa ghjesa hè una di e porte perchè chì ci hè un pezzu di a croce di u cristu.
Per compie , avemu scupertu u museu di u parcu naziunale di i "pic d'europe" induve avemu
vistu un filmu chì prisentava u parcu in e quatru stagione.
Isse instalazione ùn esistenu micca in corsica , tutti i lochi chì avemu vistu in a ghjurnata
sò lochi turistichì chì mantenenu a natura (è vincenu soldi in listessu tempu) , tutte ste cose
costanu caru è un esistenu micca in Corsica.
Per finisce a ghjurnata avemu avutu apena di riposu in un "tempu libaru".

Amalia è Marie-Lou

Nous devions prendre un téléphérique pour visiter les "Pics d'Europe " mais il était en maintenance, nous avons alors changé de programme et sommes allés voir une ancienne mine réamenagée : " El Soplao " . A l'interieur de celle-ci , ont été découverts de nombreuses spéléothémes ( excentriques , stalactites , stalagmites , coulées , colonnes , perles des cavernes etc ) c'est ce qui fait la diversité et la rareté de ce lieu unique en Europe .
Car sans devoir aller trop profond ou trop loin dans la grotte , on peut découvrir ces spéléothémes . De plus , on y trouve un mélange rare de zinc et de plombs . Pour descendre les visiter , nous avons simplement emprunté un train pendant quelques metres , puis nous avons longé à pieds les galeries aménagées pendant une bonne heure accompagnés d'une guide .
Nous avons tous été très impréssionés par ce spectacle qui s'offrait à nous .
Mis à part les recherches miniaires , dautres recherches ont été effectués aux alentours de la grotte , par l'institut géologique et minier d'Espagne ( IGME ) , financées par le Ministère de la culture , du tourisme et du sport du gouvernement de Cantabria . A l'issue de ces recherches , a été découvert un gisement d'ambre du crétacé inferieur .
Il pourrait etre le gisement le plus important d'Europe .
Ceci fait de ce lieu un site incontournable .

Mathilde è Davia




Marcuri 21, simu andati a visità una mina ind'u territoriu Soplao. Sta mina hè stata utilizata durente dui seculi per sfruttà u piombu è u zinc.
A u principiu di u XXesimu seculu, i "minori" anu truvatu spilonche di 300 metri di longu è 20 metri d'altu. Sta grotta hè unica in Auropa perchè chì si trova "stalagmites" è "stalagtites" maravigliose.
Tuttu hè acuncciatu per pudè mette in valore a grotta, ci sò lumi è musiche per fà un ambienza cumè à l'epica quand'elli travagliavanu i minori.
Sta visita hè stata veramente impressiunente, era un bell'esempiu di messa in valore di un patrimoniu storicu.

Ceccè, Alexandra è François-Albert



Après avoir déjeûné au restaurant de la mine, nous avons repris le car pour aller visiter
le monastère de Santo Toribio, un monastère presque désert où est conservé un morceau de la
croix du Christ, le monsatère s'est modernisé en s'équipant d'écrans TV un peu partout à
l'intérieur, y est est aussi situé une porte du pardonet dans la cours du milieu.
Il y a aussi des images reproductrices d'un livre écrit en ancien espagnol.
Ensuite nous somme partis pour la ville de Potes, une ville entourée de plusieurs massifs
montagneuxqui nous donnent un climat plus chaud que celui de la Cantabrie.

Valentin è Tancrède


Cio chi c'hè piaciutu,ghjè u parcu naziunale di i "Pics dEurope", in Cantabria. Qui avemu
vistu u materiale di i paisani di Cantabria, è l'usi, chi parianu i listessi che i nostri.
Po avemu vistu un filmu, duve c'eranu fiure di sti lochi è di l'animali, cù a musica darretu.
Ind'è stu parcu,hè interdettu di caccighjà, mà dino di passighjà in vitture nant'à e piste.
Soli l'agricultori anu drittu di paigliale. Stu parcu hè statu apertu in u 1918, hè per
quessa chi ste misure facenu parte di l'educazione di i paisani. U fattu chi u nostru parcu
fussi apertu più tardi, ste misure metteranu più tempu per entre in e cuscenze nostre. Mà,
ùn vole micca di ch'ùn c'hè qualchi ghjente for'di strada, cume ind'è noi.

Pasquà è Andria di TRALONCA

mercredi 21 avril 2010

Articulu 6 - Marti u 20 d'aprile (Cantabria)

























In Santander c'hé una catedrale maiò. Hè u solu locu chi hè firmatu dopu à l'incendiu di a cità in u 1941. Ci so duie chjese in una: una suprana è una suttana.



Si trova nant'à a strada di “st Jacques di Compostelle”. Ci so piaciute: a pintura culurata, i capi di i dui protettori di a cità è a tomba di u sapiente Menendez Pellayo.



Avemu cruciatu ancu trè donne chì andavanu à pedi in “st Jacques,” chì ci anu cuntatu u so pelegrinaghju.



Matteu è Sebastien












Nous avons été marqués par la beauté du Palais de la Magdalena, qui conjugue l'ancienneté des rois espagnols, avec une architecture remarquable, et la modernité technologique (comme les micros dans les salles du palais qui font offices de salles de réunions).








Dopu simu firmati stunati da a bellezza di u mare “cantabricu” e di a so storia, spiegata in u museu oceanograficu.



Pasquale è Marc Antoine






Le musée maritime de Santander, appellé aussi " Museo Maritimo de Santàbrico " dont les collections commencèrent au XVIII siècle et qui par la suite ont été enrichis par l'école nautique de Santander et d'autres institutions. Il offre une richesse et une diversité qui le rend unique. Ce musée est divisé en trois parties.

1ere partie : Il abrite le squelette de baleine le mieux conservé au monde, qui mesure environ 25mètres de long. Ainsi que des ossements de Cachalots.

2ème partie : Visite des acquarium, mise en valeur des différentes espèces qui sont organisés en fonction de la profondeur de leur milieu de vie.

3ème partie : Rapport qu'entretiennent les hommes avec les poissons, différentes techniques de pêche qui ne cessent de s'améliorer, évolution de l'architecture des navires.

Le musée est composé de trois grandes sections : Biologie Marine, Etnologie de pêche, et Histoire des relations entre hommes et poissons. La protection et le but de ce musée affecte donc le monde et pas seulement la mer Cantàbrico.


Lisandrina & Lillia

Articulu 5 - Luni u 19 d'aprile (Cantabria)


Visite de la ville portuaire “Castro Urdialès”,où nous avons eu un petit quartier libre d'une heure environ. A peine le temps de prendre l'ambiance de la ville. Les gens sont souriants dans les quelques bars que nous avons pu fréquenter, et ils s'arretent volontiers quand on leur demande un renseignement.












Mentre u nostru viaghju,emu fattu parechji arresti.
Primu,ci simu arrestati perchè u sciuffore avia bisognu di riposu.
Dopu,avemu ripigliatu a strada per arrestassi in Castro Urdiales,induve avemu pigliatu futugrafie è induve emu fattu un giru.
Avemu vistu à u portu di pesca,a cattedrala è e calacheà cantu à u mare atlanticu.
Mentre u giru avemu vistu chi i prezzi eranu piu chjughichè in Francia.
Ci simu ancu arrestati in Laredo,una cità incu novi chilometri di rena.
Qualà,emu manghjatu a pena di tuttu,i ghjacci,i "bartidos"...
Emu fattu d'altri arrestinanzu di ghjunghje in Santander,induve e nostre famiglie ci aspettavanu.



Dans la ville de Santander, il sont plus stressés et pressés, mais cela n'empeche pas qu'ils sont tout autant gentils. Pour notre part et surtout celle de Romain, nous avons été surpris par la diversité et la liberté d'expression des villes espagnoles. En effet, la musique est partout et il y a meme de petits spectacles dans les rues. La vie là bas est pépère pour nous.C'est super avec les sorties et les gens que nous rencontrons.
Pour finir les villes et les filles sont tout simplement au top!! c'est là qu'on regrette de ne pas écouter les cours de Mme Vernet( meme pour Romain qui s'invite tranquillement en cours avec la classe)!!

Romain, Valentin, Tancrede, Jessica





mardi 20 avril 2010

Articulu 4 - A partenza

Longue attente sous un soleil de plomb à Ajaccio où nous attendions avec impatience l'heure du départ.

15H30 : embarquement sous les cameras de France 3 Corse qui couvraient le fort afflux de personnes embarquant sur les bateaux faute d'avion. Arrivés sur le pont supérieur où sur celui-ci, nous nous faisions dorer tranquillement tout en écoutant des guitares, et chants sur des chaises longues. Puis une petite visite improvisée et libre du bateau et de ces nombreux ponts s'est imposée naturellement. On tuait le temps comme on pouvait. A qui jouait aux cartes, à qui avait son portable jusqu'au moment du débarquement qui n'en finissait plus. On a croisé Mr Soustre, un professeur de notre lycée qui n'avait pas d'autre choix que de prendre le bateau. Puis, nous nous dirigeâmes en vitesse vers le car qui devait venir nous chercher. On le prit avec de nombreux arrêts et délires, tout en faisant cet article à 4H du matin en route vers la frontière.

Romain

vendredi 16 avril 2010

Articulu 3 - U prugrama

Dumenica u 18 d'Aprile:
Si ghjunghji in Tuló à 10 ore è mezu di sera. Dopu si parte per Santander: Cumu dicenu i spagnoli "el camino es largo":
Avemu da passà per Ecchisimu, Nemisimu, Narbonne, Toulouse è Tarbes in Francia, in viaghju di notte cù u caru.

Luni u 19 d'aprile:
piantemu in Castro Urdiales à meziornu per stà apena è visità a cità;
dopu meziornu, cuntinuemu u viaghju per andà à Laredo à vede a cita, da 4 ore à 6 ore è mezu.
Ghjunghjemu in Santander à 8 ore di sera per manghjà ind'è e nostre famiglie d'accolta.

Marti u 20 d'aprile:
A matina, avemu da andà à visità Santander. Speremu chí ùn serà micca troppu à bon'ora!
E famiglie anu da priparà u nostru ripastu di meziornu. Dopu anderemu à visità u museu maritimu à 2 ore è mezu.
Ma u megliu serà dopu: pruminata in batellu è speremu fà apena di « shopping ». Rientrimu à 8 ore di sera.

Mercuri u 21 d'aprile:
Parechje cose: ghjurnata in piccu d'Auropa, sfilata de la Hermida, Fuente Dé, avemu da cullà in tèlèfericu à 11 ore.
Avemu da scopre u monasteru de Santo Toribio de Liébana è pochi altri.
Dopu scupreremu a cità di San Vicente de la Barquera, una cità maritima.

Ghjovi u 22 d'aprile:
Primu ghjornu in Paese Bascu, ghjunghjemu in Gûeñes à l'osteria di Santxosolo versi 11 ore di mane.
A 12 ore, scuperta dí i lochi.
A 7 ore di sera, serata culturale cù i baschi: canti corsi, avemu da balà cù i gianani è altri attività.
Manghjemu à 9 ore di sera

Venneri u 23 d'aprile:
Manghjemu à 8 ore è mezu di mane. A 10 ore è mezu, scupremu cù una persona dí quallà.
Balmaseda à 5 ore, avemu dà vede strumenti baschi.
A sera, manghjemu à 9 ore. Dopu, à 10 ore, femu a festa cù i giovani di quassù.

Sabbattu u 24 d'aprile:
Pigliemu u caffè à 9 ore di matina à l'osteria.
A meziornu, andemu à visità u museu Guggenheim in Bilbao.
E per finisce stu viaghju, pigliemu a strada di u ritornu per vultà dumenica matina in casa nostra, in Corsica.


Amélie è Amalia

Articulu 2 - Prisentazione


Durante una settimana, avemu da parte in viaghju in Spagna è in u Paese Bascu. Durante 3 ghjorni, noi, i liceani di Corti, avemu da dorme ind'è famiglie d'accoltu in Santander. Santander hè una grande cità di 182 302 abitanti chí si trova in u Nordu di a Spagna, nant'à a Costa Cantabrica. Dopu avemu da andà in Gûeñes, chí hè un picculu paese di 6 204 abitanti situatu trà Gadalmes, Alonsotegi, Zalla è Gordexola in Paese Bascu.
U scopu di stu viaghju hè d'entratene scambii, scambii di lingua, di tradizione, di cultura.
Avemu da vede i paesi induve avemu da stà, i musei,e catedrale, i fari, a peninsula.

Lillia,Culomba,Marie Lou è Alexandra

samedi 10 avril 2010

Articulu 1 - Viaghju in paese bascu

Cuando mi colega y amigo corso, Ange Jean, me habló de su afán en promover su tierra corsa y conectarla con el exterior, todo estuvo claro.
En seguida pensé en otro amigi, vasco él, Raúl, cuya empresa incansable es suscitar encuentros, conocimiento de otros territorios y culturas, compartir experiencias que siempre son enriquecimiento para sí y para todos.
Se podría pensar que la vida es juego del azar;
se podría pues considerar que el encuentro en Córcega con Ander y Raúl fue pura circunstancia;
se podría considerar que mi llamada a Raúl, cuando él estaba en Bonifacio con un grupo de jóvenes vascos, para hablarle de Ange-Jean, fue también pura coincidencia;
se podría pensar asimismo que el contacto en Bonifacio en torno a un refresco fue una charla ocasional que no desembocaría en nada;
se podría aún pensar que el viaje escolar de esta primavera a País Vasco con nuestros alumnos corsos fue el efecto de una ocurrencia;
Ni un sólo rato me lo puedo creer. Todo esto, si bien nace al principio de lo que solemos llamar "casualidad", es antetodo el fruto de una voluntad a la vez personal y común de llevar más adelante y a cabo unos proyectos valiosos para la juventud de hoy.
Esta juventud merece descubrir y conocer lo que se vive más allá de su propio territorio.
Ange-Jean y Raúl obran en un mismo sentido, con un mismo objetivo: cruzar destinos, tender puentes y al par afirmar y dar a conocer su identidad y cultura para existir y progresar.
Ese impulso fuerte lo perciben también los alumnos que llevamos con nosotros.
Para demostrarlo, han querido, como los jóvenes de Güeñes, Balmaseda y Valle de Mena, construir y alimentar el Blog de la estancia en vuestra tierra.
Están entusiastas e impacientes por visitaros, conoceros y estar con vosotros. Lo expresan en tantos idiomas como necesario para que el interfaz y la comunicació se hagan.
Los que me lean, disculpará lo que parece ser un tono lírico pero que no es sino la transcripción de lo contenta que estoy de volver a veros.

Mathilde V.